Ce poate și ce nu poate face un guvern interimar, după cinci luni fără puteri depline

Rămân, așadar, hotărârile pentru aplicarea legilor existente și administrarea curentă. Reformele, legile noi și ordonanțele trec în seama Parlamentului sau așteaptă un guvern învestit.

Ce s-a întâmplat în aceste cinci luni

Limita a fost testată din prima săptămână. Comisia pentru constituționalitate a Senatului a constatat pe 12 mai, cu 6 voturi la 3, un conflict juridic între Parlament și Guvern în cazul OUG 38/2026. Ordonanța fusese adoptată pe 4 mai, a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ și a fost repusă pe ordinea de zi pe 8 mai, după demitere. Guvernul a susținut că doar „a luat act” de aviz și nu a readoptat actul. În același timp, executivul a admis că o altă ordonanță, adoptată pe 5 mai, trebuie repusă pe agenda unui cabinet cu puteri depline.

Agenția S&P scrie că paralizia legislativă costă România 750 de milioane de euro din granturile PNRR, pentru că legea unitară a salarizării nu a fost adoptată. Parlamentul a asigurat totuși, prin legi ad-hoc, peste 90% din alocările PNRR, arată aceeași agenție.

De ce contează

Cea mai mare miză este bugetul pe 2027. Constituția spune că Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și îl supune aprobării Parlamentului (art. 138 alin. 2), iar Codul administrativ nu îi permite unui guvern interimar să inițieze proiecte de lege. Dacă legea bugetului nu este adoptată cu cel puțin trei zile înainte de finalul anului, se aplică în continuare bugetul anului precedent (art. 138 alin. 3). Analiștii CFA România estimează pentru 2027 o creștere de cel mult 0,5%, relatează ZF.

Ce urmează

Luca Niculescu are zece zile de la desemnare ca să ceară votul de încredere, iar PSD decide marți, de la ora 14:00, dacă îl susține. Dacă Parlamentul ar fi dizolvat, alegerile ar avea loc în cel mult trei luni, iar Guvernul Bolojan ar rămâne interimar până la jurământul unui nou cabinet.