CCR judecă miercuri conflictul Guvern–ÎCCJ pe restanțele salariale ale magistraților

Hotărârea obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, în zece zile de la rămânerea definitivă, cu penalități de 1% pe zi de întârziere și cu o amendă de 20% din salariul minim brut pentru fiecare zi. Bolojan a calculat penalitățile la 48 de milioane de lei pe zi și a spus că, separat, mai sunt sume de circa trei miliarde de lei „în zona de Parchet”.

Argumentul Guvernului

Guvernul a contestat hotărârea, iar pe 2 iulie Bolojan a sesizat CCR. „Instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului”, afirma premierul. El invocă Legea 500/2002, potrivit căreia, susține premierul, elaborarea bugetului, rectificările și alocările din Fondul de rezervă sunt atribute exclusive ale Executivului și Parlamentului. Ministerul Finanțelor susține că o astfel de decizie ar afecta separația puterilor și ar crea grave prejudicii bugetului de stat.

Sesizarea nu schimbă însă originea datoriei: restanțele provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, pe care Guvernul nu le-a plătit.

Ce poate decide CCR

CCR nu recalculează salariile și nu judecă executarea hotărârii CAB. Judecătorii constituționali stabilesc dacă există sau nu un conflict juridic de natură constituțională, adică dacă instanțele au rămas în limitele aplicării legii sau au intrat în atribuțiile bugetare ale Guvernului și Parlamentului, explică Economistii.ro.

Tot miercuri, CCR are pe masă și sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind conflictul dintre Guvern și Parlament legat de ordonanța pentru programul SAFE, amânată pentru aceeași dată.

Recursul de la ÎCCJ a fost amânat de mai multe ori. Deocamdată, termenul de joi rămâne: Guvernul interimar ajunge în fața instanței supreme, care este, în același timp, partea care i-a cerut cele 4,8 miliarde de lei.