UE mai dă Moldovei 157 de milioane de euro; Berlinul o vede printre țintele Rusiei

Tofan a numit aderarea „proiectul nostru de țară”, dar a recunoscut că energia rămâne cea mai grea problemă, iar prețul ei, cea mai dificilă povară imediată. Kallas a mai spus că situația din regiunea transnistreană este „fragilă”, cu un model economic „nesustenabil”, dar că Transnistria „nu va fi un obstacol” în calea aderării.

Drone deasupra Moldovei

Securitatea a fost pe agenda reuniunii. „Dronele rusești au trecut chiar și în acest weekend în spațiul aerian al R. Moldova, ceea ce este inacceptabil”, a spus Kallas, care a vorbit despre „multe încălcări ale spațiului aerian și tentative de sabotaj din partea Rusiei”. Tofan a spus că apărarea antiaeriană a Moldovei este prioritară.

Și România a avut o noapte agitată. În noaptea de 5 spre 6 octombrie, radarele MApN au detectat două ținte aeriene în spațiul ucrainean, lângă granița fluvială. Două avioane F-18 spaniole au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, iar la ora 2:20 a fost trimis un mesaj RO-Alert pentru nordul și estul județului Tulcea. Alerta s-a încheiat la 3:14, fără pătrunderi în spațiul aerian național, potrivit MApN.

Avertismentul de la Berlin

„Trebuie să presupunem că Rusia are planuri mai ample”, a declarat Wadephul pentru postul german ntv, citat de dpa. Ministrul a amintit că Vladimir Putin a numit destrămarea Uniunii Sovietice cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX: „Dacă aceasta a fost cea mai mare catastrofă, atunci probabil că vrea să o inverseze”. Wadephul a precizat că un atac asupra Estoniei, Letoniei sau Lituaniei, state membre UE și NATO, ar implica direct Germania. Moldova nu este membră a niciuneia dintre cele două organizații.

Ministrul german a spus că Germania se confruntă deja cu forme de război hibrid. Guvernul de la Berlin a atribuit Rusiei drona cu explozibili găsită în august pe aeroportul Leipzig/Halle, printre avioane cargo ucrainene. Moscova a respins acuzațiile.

Pentru Chișinău, următorul pas concret este deschiderea celor două clustere anunțate de Marta Kos. Potrivit AFP, citată de HotNews, Moldova și Ucraina ar putea face un nou pas chiar săptămâna viitoare, dacă Rada de la Kiev adoptă reformele cerute.