Românii, cei mai sceptici din UE față de Ucraina. Nicușor Dan: „Sprijinim activ”

Concluzia fundației merită citită de două ori. Bertelsmann nu se întreabă dacă oamenii au motive de scepticism. Spune că diferența dintre obiectivul oficial și opinia publică cere „un dialog mai aprofundat” și că importanța strategică a integrării Ucrainei „trebuie comunicată într-o manieră mai convingătoare”. Pe românește: politica e bună, poporul a înțeles greșit, iar soluția e mai multă propagandă.

Cotroceni și MAE, în altă țară decât românii

Pe 6 octombrie, înaintea Consiliului European, Nicușor Dan i-a transmis lui Antonio Costa că România „sprijină activ” aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova. A cerut și un buget european „ambițios”, „chiar dacă va fi nevoie de resurse suplimentare la nivel de Uniune”, iar coeziunea a apărut ca notă de subsol: „rămân prioritare”.

Ministra de Externe Oana Țoiu (USR) a mers mai departe încă din decembrie 2025, la Consiliul Afaceri Externe de la Bruxelles: a declarat că „aderarea Ucrainei la UE este, în sine, o garanție de securitate” și a cerut „avansarea urgentă” a negocierilor. Urgentă. Într-o țară în care doar patru oameni din zece vor graba asta.

Argumentul lui Nicușor Dan e securitatea României și a Mării Negre. Despre Moldova, frații noștri de peste Prut, nimeni nu obiectează. Doar că pachetul vine la comun, iar nota de plată pentru Ucraina e alta.

Cine plătește factura

Bruxelles-ul și-a făcut singur socotelile. O notă internă a Consiliului UE, relatată în 2023 de Financial Times și Politico, estima că Ucraina ar primi aproximativ 186 de miliarde de euro din fondurile UE în șapte ani, dintre care 96,5 miliarde doar din subvențiile agricole. Același document avertiza că toate statele actuale „vor trebui să plătească mai mult și să primească mai puțin”, iar multe țări care azi primesc mai mult decât dau ar deveni contribuabili neți.

Un studiu CEPS din iunie 2026 face și calculul pentru noi: dacă cele nouă țări candidate ar adera și s-ar aplica regulile actuale, media PIB-ului pe locuitor în UE ar scădea cu circa 10%, iar România, alături de Spania, Ungaria, Slovacia și Letonia, ar putea pierde între 15% și 22% din fondurile de coeziune. Efectul nu s-ar simți în bugetul 2028–2034, spun autorii. După 2034, da.

Apoi vin fermierii. Comisia Europeană a propus pe 6 octombrie să limiteze „semnificativ” sprijinul financiar și accesul pe piață pentru produsele agricole sensibile ale viitorilor membri. Kievul a răspuns prin ministrul Agriculturii, Taras Vîsoțki, într-un interviu pentru Politico: Ucraina acceptă perioade de tranziție, dar nu restricții permanente, pentru că acestea „ar contraveni însăși logicii unei aderări depline”. Adică, la capătul tranziției, fermierul român concurează liber cu unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume.

Ce înseamnă pentru români

Sondajul nu arată niște români ostili Ucrainei. Arată niște oameni care au făcut socoteala pe care Cotroceni refuză s-o facă în public: mai puțini bani de coeziune, concurență directă pentru fermieri și un buget „ambițios”, cu „resurse suplimentare” pe care președintele le cere fără să spună cine le pune. Câștigă Bruxelles-ul, care își bifează proiectul geopolitic, și cei care vor încasa noile fonduri. Plătesc regiunile românești și agricultorii.

George Simion a spus-o încă din campania din mai 2025: „Fermierii români, pensionarii români trebuie să aibă prioritate. (…) După ce nouă ne va fi bine, putem să ne îngrijorăm de bunăstarea altora.” Și, fără să blocheze Europa: „România nu va mai da niciun leu pentru o altă țară, ci se va concentra pe propria populație.” Azi, sondajul Bertelsmann arată că doar patru români din zece mai cred în graba Bruxelles-ului.

Întrebarea pentru Nicușor Dan: în numele cui „sprijină activ” o aderare pe care majoritatea românilor nu o susține în ritmul ăsta? Următorul test vine la negocierea bugetului european 2028–2034, unde se vede dacă Bucureștiul apără coeziunea sau doar o pomenește.

Surse: Digi24 și G4Media (sondajul Fundației Bertelsmann, via dpa/Agerpres, 13.10.2026), Capital (declarațiile lui Nicușor Dan după convorbirea cu Antonio Costa, 6.10.2026), Antena 3 / MAE (Oana Țoiu la Consiliul Afaceri Externe, 15.12.2025), Mediafax (nota internă a Consiliului UE, via Financial Times și Politico, 4.10.2023), PressHub (studiul CEPS, 9.06.2026), Adevărul (interviul lui Taras Vîsoțki pentru Politico și propunerea Comisiei Europene, 6.10.2026), Mediafax (George Simion la dezbaterea Euronews, 8.05.2025).