Întrebat despre votul lituanian și despre o propunere recentă a președintelui SUA, Donald Trump, privind o bază militară americană în țara baltică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a legat cele două dosare de apropierea infrastructurii militare a Alianței de granițele ruse.
Peskov a extins raționamentul și asupra armelor nucleare pe teritoriul unui stat vecin, apreciind că niciuna dintre aceste evoluții nu va spori stabilitatea pe continentul european, ci va marca o nouă escaladare semnificativă. În alte intervenții atribuite aceleiași linii oficiale, el a avertizat că, dacă pe teritoriul lituanian ar apărea arme nucleare îndreptate împotriva Rusiei, țara ar intra „în vizorul” armamentului nuclear rusesc.
Retorica de la Moscova a mers mai departe prin vocea lui Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, care a sugerat că Lituania ar putea „dispărea de pe hartă” într-un scenariu de conflict nuclear. Agenția de stat RIA Novosti a publicat, apoi a retras, un material care amenința Vilniusul cu lovituri de rachetă și califica țara drept un „kamikaze” la granița Rusiei, conform relatărilor din presă.
Geografie militară și precedentul Finlandei
Lituania, membră a UE și a NATO, se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad, intens militarizată, și cu Belarus, unde Rusia a desfășurat deja arme nucleare tactice. Statele Unite mențin acolo, din 2019, un batalion blindat de aproape 1.000 de soldați, pe rotații succesive.
Demersul de la Vilnius urmează modelul Finlandei, care a eliminat restricții similare după aderarea la Alianță. Forțele armate lituaniene au calificat amenințările ruse drept o „reacție naturală la orice activitate care ne întărește” și au subliniat că trupele NATO sunt pregătite să intervină în orice moment, potrivit comunicatului citat de surse internaționale.
În termeni practici, miza imediată nu este stocarea de focoase, ci libertatea juridică de a găzdui, la nevoie, elemente ale descurajării nucleare aliate. Absența unei calendarizări concrete de dislocare lasă însă loc interpretărilor: Moscova tratează deja schimbarea constituțională ca pe un fapt strategic consumat, nu ca pe o simplă formalitate parlamentară.
Relevanța pentru flancul estic și pentru România
Orice escaladare nucleară în bazinul baltic se răsfrânge asupra întregului flanc estic al NATO, din care face parte și România. În scenarii de criză majoră în Țările Baltice, județul Bihor — prin punctul de frontieră Vama Borș — apare ca nod de tranzit pentru fluxuri logistice aliate sau pentru eventuale mișcări de populație. Centrul de excelență NATO pentru HUMINT de la Oradea monitorizează constant retorica de escaladare și amenințările hibride din regiune.
Până la votul din ianuarie 2027, textul constituțional lituanian rămâne neschimbat. Intervalul de trei luni dintre lecturi lasă spațiu atât pentru negocieri interne la Vilnius, cât și pentru o intensificare a mesajelor de descurajare venite de la Moscova. Următorul moment de verificare este, așadar, scrutinul final din Parlamentul Lituaniei, care va decide dacă interdicția din 1992 dispare cu totul.
Comentarii
Încă nu există comentarii la acest articol. Scrie tu primul.