Gușă (AUR): „Partenerii” lui Bolojan au cumpărat Mangalia pe banii noștri

Apoi întrebările la care Guvernul Bolojan n-a răspuns: „Cine a negociat în interesul României și cine a negociat în interesul Rheinmetall?” și „unde ajung cele 138 de milioane de euro plătite pentru șantier? Ajung efectiv la angajații români care au salarii restante, la ANAF și la ceilalți creditori sau vor recupera cea mai mare parte a banilor creditorii din grupul Damen?”. Concluzia lui: dacă verificările arată că statul a fost prejudiciat, „nu mai vorbim despre plecatul acasă, ci despre pușcărie!”

Schema descrisă de Peiu

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a descris circuitul banilor într-o postare citată de Gândul: „Guvernul Bolojan a procedat astfel – a contractat miliardul către Rheinmetall, care, din avansul primit, a cumpărat cu a șaptea parte din bani șantierul naval, unde va face navele și va primi restul miliardului.” Peiu a mai scris că Rheinmetall a primit „cadou aproape 6 miliarde de la guvernul României”, în timp ce Guvernul taie „salariile profesorilor și bursele elevilor”.

Șantierul a intrat în insolvență în iunie 2024 și în faliment în aprilie 2026. Creditorii au respins planul de reorganizare, iar Tribunalul Constanța a aprobat vânzarea accelerată a activelor. Licitația a fost reluată de mai multe ori, până când pragul a coborât cu 46 de milioane de euro și Rheinmetall a câștigat.

Ce scrie în comunicat și ce lipsește

Guvernul a salutat tranzacția pe 9 octombrie. Potrivit comunicatului, aprobarea achiziției e „rezultatul negocierilor” din programul SAFE, în care Executivul a condiționat cumpărăturile militare de la Rheinmetall de angajamente de investiții în industria românească de apărare, inclusiv la Mangalia. Falimentul lăsase pe drumuri aproape 1.000 de angajați, recunoaște același text.

Comunicatul nu spune însă ce angajamente de investiții a semnat concret Rheinmetall, ce penalități are dacă nu le respectă și cât din cei 138 de milioane ajung la muncitori și la ANAF. O analiză East Resilience observă că declarația oficială din iunie spunea doar că cele patru nave vor fi construite la un șantier din România, fără să numească Mangalia.

USR își face deja statuie. Dominic Fritz a scris că miniștrii Radu Miruță și Irineu Darău „au reuşit ceea ce PSD-iştii spuneau că e imposibil”, iar Miruță se laudă că a obținut 138 de milioane, nu 10. Victor Ponta i-a răspuns la Marius Tucă Show: „Ăia 138 de milioane obținuți de la Rheinmetall sunt dați din banii noștri de la SAFE.”

Cine profită

Puse cap la cap, cifrele arată un cerc perfect, dar nu pentru români. Statul se împrumută prin SAFE, iar împrumutul îl dau înapoi contribuabilii. Din banii împrumutați plătește navele către Rheinmetall. Rheinmetall cumpără, cu reducere, chiar șantierul pe care se vor construi navele. La final, un șantier cu importanță strategică pe flancul estic al NATO e proprietate privată germană, iar statul român, notează Gândul, a pierdut orice control asupra lui.

Prețul de vânzare nu intră la buget. Merge în procedura de lichidare și se împarte după ordinea creanțelor. Iar creditorul dominant, spune Gușă, a fost chiar grupul Damen, cel care a condus șantierul până la faliment.

Coaliția PNL-USR a vândut ca „salvare” o tranzacție în care riscul rămâne la români, iar profitul sigur, la o corporație străină. Profesorilor și elevilor li s-a cerut să strângă cureaua; pentru un gigant german s-au găsit miliarde, din bani împrumutați în numele nostru.

AUR cere acum publicarea condițiilor esențiale din contracte, lămurirea procedurii de atribuire și lista obligațiilor concrete de investiții și producție în România. Dosarul ajunge pe masa viitorului guvern, odată cu întrebarea lui Gușă: a negociat cineva pentru România?

Surse: ActiveNews (Andrei Gușă, 13.10.2026); Gândul (Petrișor Peiu, 13.10.2026; Victor Ponta și Dominic Fritz, 13.10.2026); Guvernul României, comunicat din 9.10.2026 (gov.ro); The Romania Journal (CITR, Radu Miruță, 9.10.2026); East Resilience (ERRN), analiza licitației de la Mangalia.