Germania vrea tăieri peste 159 de miliarde la bugetul UE. Cine plătește?

Sâmbătă, președinția irlandeză a Consiliului UE a propus tăierea bugetului european pe 2028–2034 cu 159 de miliarde de euro, aproximativ 8%. În aceeași zi, cancelarul german Friedrich Merz a răspuns că nu e destul. Berlinul vrea tăieri și mai mari, iar România, beneficiar net cu aproximativ 60 de miliarde de euro în joc, intră în această luptă fără un guvern cu puteri depline. Banii noștri se negociază la Berlin, nu la București.

Ce a spus Merz

„Suntem încă departe de un acord. Suma din noua propunere nu reprezintă o bază pentru un acord. Bugetul UE trebuie să poată fi susținut de cei care suportă cea mai mare parte a finanțării”, a transmis Merz, potrivit Mediafax, preluat de Ziarul Financiar.

Germania nu vorbește singură. Conduce un grup de șase state „frugale”, alături de Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Finlanda și Austria. Germania asigură aproximativ un sfert din bugetul UE, iar cele șase împreună, 40%. Ministrul olandez al Finanțelor, Eelco Heinen, a avertizat că „în acest ritm, nu va exista niciun acord până la sfârșitul anului”. Liderii europeni discută propunerea la summitul de joi și vineri.

Ce taie Irlanda și de ce nu-i ajunge Berlinului

Comisia Europeană propusese inițial un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro. Ca să obțină sprijinul statelor din sud și est, Irlanda a lăsat neatinse agricultura și dezvoltarea regională și a tăiat din alte părți: 75 de miliarde de euro de la competitivitate și 38 de miliarde de la ajutorul extern, potrivit Mediafax.

Aici e capcana. Agricultura și coeziunea reprezintă aproape jumătate din bugetul UE. Dacă Berlinul respinge o tăiere de 159 de miliarde care a ocolit deja aceste două capitole și cere mai mult, socoteala noastră e simplă: banii suplimentari pe care îi vrea Germania nu au de unde veni fără să atingă jumătatea din care trăiesc fermierii și primăriile din România. Nimeni nu o spune deschis la Bruxelles, dar asta e miza reală a summitului.

Ce pierde România

În propunerea inițială a Comisiei, România avea alocate aproximativ 60,2 miliarde de euro pentru 2028–2034, din care 54,6 miliarde pentru coeziune și agricultură. Sunt banii pentru drumuri, rețele de apă și canalizare, ferme și dezvoltare regională. România face parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, 17 state care se opun reducerii acestor fonduri.

Despre ce n-a spus Cotroceni la ședința de pregătire a Consiliului European am scris deja, în „Ce n-a spus Nicușor Dan despre cele 60 de miliarde din bugetul UE”. De atunci, lucrurile s-au înrăutățit: propunerea a ajuns pe masă, iar cel mai puternic contributor a respins-o ca prea generoasă.

Bruxelles-ul propune, Berlinul dispune, Bucureștiul tace

Asta e Uniunea în care ni s-a spus că suntem parteneri egali. În realitate, șase state care plătesc 40% din buget ajung să decidă cât se dezvoltă România în următorii șapte ani. Comisia scrie cifre mari, președinția irlandeză le taie, Merz spune că nu e destul, iar statele din est așteaptă să afle cât le rămâne. Vorbim despre „solidaritate europeană” doar până când solidaritatea costă ceva la Berlin.

La București, imaginea e și mai proastă. România nu are un guvern cu puteri depline din mai, de când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Coaliția se ceartă pe un nou premier, iar Cotroceni organizează ședințe. În sursele de azi nu apare nicio reacție a Guvernului de la București la propunerea irlandeză și la refuzul lui Merz. Cine negociază, concret, cele 60 de miliarde? Cu ce mandat? Cu ce aliați?

România își apără banii cu un guvern interimar și cu un președinte care preferă formulele generale. Partidele care au adus țara în criza de guvern în plin an de negocieri europene poartă răspunderea pentru fiecare euro pierdut de fermierii și primăriile din România.

Ce urmează

Joi și vineri, liderii europeni discută bugetul la summit. Guvernele vor un acord până la sfârșitul anului, înainte de alegerile din 2027 din Franța, Italia și Polonia. Pentru România, întrebarea e una singură: cine se ridică la masa de la Bruxelles și spune „nu” tăierilor, cu numele și cu cifrele pe față? Până acum, răspunsul de la București e tăcerea.

Surse: Ziarul Financiar / Mediafax (11.10.2026); Mediafax (10.10.2026); Oficiul de Știri (27.08.2026); Aleph News (5.10.2026).