Franța lui Macron, veriga slabă a Europei: datorii, nu revoluție

La aproape un deceniu de la venirea lui Emmanuel Macron la putere, proiectul său de transformare economică a Franței e pus la grea încercare. Cheltuielile publice au explodat, datoria și costurile de împrumut au crescut, iar investitorii cer dobânzi mai mari pentru obligațiunile franceze decât pentru cele italiene. Bloomberg descrie Franța drept «veriga economică cea mai slabă» a zonei euro.

Mesajul e dur pentru o țară care s-a autoproclamat motorul unei Europe autonome: «Macronomics» se încheie nu cu revoluție, ci cu o luptă de ariergardă pe buget, pe fondul unei prăbușiri a pieței obligațiunilor.

De la PACTE la Vestele Galbene și «orice preț»

Primele reforme — relaxarea legislației muncii, reduceri de impozit pe profit, legea PACTE — au venit pe fondul unei creșteri de peste 2% și al celui mai redus deficit dintr-un deceniu. Ruptura a venit în noiembrie 2018, cu protestele «Vestelor Galbene» față de o taxă pe carbon. Guvernul a ajuns să cheltuiască peste 10 miliarde de euro în scutiri și prime pentru a calma strada.

Apoi pandemia: ordinul lui Macron de a susține economia «cu orice preț» a însemnat, potrivit Curții de Conturi, circa 190 de miliarde de euro pe trei ani pentru Covid și relansare. Criza energetică după invazia Rusiei în Ucraina a adăugat estimări brute de 72 de miliarde de euro — mai mult decât cheltuielile anuale pentru apărare — inclusiv aproape 8 miliarde în subvenții nedirecționate la pompă.

Bugetul, ultima bătălie

Fostul ministru de Finanțe Roland Lescure încearcă să salveze ce a mai rămas din agendă. Guvernul minoritar trebuie să treacă un buget care să schimbe măcar percepția administratorilor de fonduri. Lescure a propus înghețări de salarii din sectorul public și pensii, dar a prelungit și taxe pe companii mari — «cu un preț», recunoaște el.

Alegerile prezidențiale de anul viitor agită și mai tare investitorii: Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon promit anularea unor reforme ale lui Macron; Mélenchon vorbește inclusiv despre anularea sau înghețarea unei părți din datoria deținută de banca centrală.

Ambiția lui Macron de a face din Franța pivotul unei Europe care se apără singură — în contextul în care Donald Trump subminează NATO, iar Rusia e la porțile continentului — se lovește de realitatea fiscală. Fără o traiectorie credibilă a datoriei, «veriga slabă» nu e doar o etichetă de piață: e o constrângere pe orice proiect european pe care Parisul îl mai pretinde.