Comparația cu vecinii e și mai dureroasă. Polonia crește cu 3,4%, Bulgaria cu 2,6%, Ungaria cu 1,9%, Cehia cu 1,8%. Inflație mai mare decât România au, potrivit tabelelor FMI citate de HotNews, doar Turcia, Ucraina și Moldova, adică țări aflate în afara UE, iar una dintre ele, în război. Deficitul de cont curent rămâne la 7% din PIB.
Tot marți, Institutul Național de Statistică a anunțat că inflația anuală a urcat în septembrie la 6,61%, după trei luni de scădere. Chiriile s-au scumpit într-un an cu 39,46%, motorina cu 37,61%, benzina cu 28,42%. Serviciile, per total, cu 11,12%. La alimente, cafeaua a urcat cu 13,78%, ouăle cu 10,84%, uleiul cu 7,62%.
Salariile nu țin pasul. În august, câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.688 de lei, cu 5,6% mai mult decât acum un an, dar puterea lui de cumpărare a scăzut, arată calculele INS. În 42 dintre cele 84 de ramuri economice, salariul a pierdut cursa cu prețurile. În învățământ, creșterea a fost de 52 de lei într-un an, adică 0,9%. În administrație, de 51 de lei. După inflație, venitul mediu din învățământ cumpără cu circa 5% mai puțin decât acum un an.
Recesiunea nu a picat din cer. Are autori și are o listă de măsuri: TVA-ul standard urcat la 21%, accize mai mari, CASS pe pensiile de peste 3.000 de lei și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public în 2026. Toate au fost decise și aplicate de guvernul coaliției PNL-PSD-USR-UDMR condus de Ilie Bolojan, în numele corectării deficitului.
Efectul l-a descris încă din mai, fără ocolișuri, chiar șeful celui mai mare retailer online din țară. „În august a crescut TVA-ul, a crescut prețul energiei, iar inflația s-a dus la 10% și venitul real al gospodăriei a scăzut. Când venitul real scade, automat oamenii consumă mai puțin pentru că nu mai sunt bani”, spunea Tudor Manea, directorul eMAG. Marți, la GPeC, a confirmat că primele șase luni ale anului au fost afectate de inflație și că au scăzut vânzările de televizoare, frigidere și mașini de spălat, pe care le leagă de scăderea tranzacțiilor cu locuințe. Cresc consumabilele: detergenți, cosmetice, hrană pentru animale. Revenirea din august o explică prin comparația cu august 2025, luna în care guvernul a urcat taxele.
Banca Mondială constatase deja că economia s-a contractat cu 0,7% în primul semestru, pe fondul scăderii consumului. Acum FMI pune ștampila pe tot anul.
Cine plătește, cine se spală pe mâini
Plătesc pensionarul cu peste 3.000 de lei care dă acum CASS, profesorul cu 52 de lei în plus într-un an, chiriașul care plătește cu aproape 40% mai mult și oricine își umple rezervorul. Nu plătește nimeni dintre cei care au decis. Bolojan, acum premier interimar, i-a răspuns luni seară lui Sorin Grindeanu, care îi cerea să-și asume în continuare guvernarea: „Acum îmi cere să guvernez. Asta fac.” Exact asta e problema: asta a făcut, iar FMI a dat nota.
PSD, care a stat la aceeași masă, dă acum vina pe Bolojan. Deputatul AUR Eduard Koler le-a amintit luni tuturor ce li s-a spus din timp: „Când vă spuneam că sufocați economia, vă uitați la noi de parcă eram niște încurcă-lume.” Avertismentul AUR a devenit, între timp, prognoză oficială a FMI.
Austeritatea a fost vândută ca medicament amar, dar necesar. Rezultatul, după un an: recesiune, cea mai mare inflație din UE și salarii care cumpără mai puțin. Următorul guvern, oricine îl va conduce, pornește de la cifrele de marți. Întrebarea pentru partidele care negociază acum cu premierul desemnat Luca Niculescu e dacă mai continuă rețeta sau recunosc că a eșuat.
Surse: HotNews, Bursa și Profit.ro, via Replica (FMI, World Economic Outlook, 13.10.2026), Digi24 / INS (inflația în septembrie 2026, 13.10.2026), HotNews / INS (câștigul salarial mediu în august 2026, 13.10.2026), Libertatea (Tudor Manea la GPeC, 13.10.2026), Economica.net (Tudor Manea, 20.05.2026), Replica (măsurile fiscale ale guvernului Bolojan și datele Băncii Mondiale, 13.10.2026), Bihoreanul (Ilie Bolojan pe Facebook, 12.10.2026), ActiveNews (Eduard Koler, 12.10.2026).
Comentarii
Încă nu există comentarii la acest articol. Scrie tu primul.