Euro trece de 5,35 lei pe interbancar, randamentul la zece ani urcă la 7,35%

Respiro-ul adus de agenția S&P a ținut o zi. Marți dimineață, 6 octombrie, euro a urcat la 5,3528 lei pe piața interbancară, un nou maxim istoric, iar randamentul titlurilor de stat românești pe zece ani a sărit la 7,35%, potrivit Ziarului Financiar. Cu o zi înainte, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța „semnale pozitive azi pe piețe”. Cursul oficial BNR valabil azi, stabilit luni, este de 5,3306 lei.

Ce s-a întâmplat marți

Luni seară, cursul pe interbancar închisese la 5,3425 lei, potrivit datelor Bloomberg citate de ZF, așa că leul a pierdut 0,2% în câteva ore. Cursul oficial al Băncii Naționale (BNR) valabil marți, stabilit luni, este de 5,3306 lei pentru un euro, sub recordul oficial de 5,3447 lei din 2 octombrie, atins după un salt de aproape 1,3% într-o singură zi. La ora 12:10, când a fost închis acest text, BNR nu publicase încă fixingul de marți (curs.bnr.ro).

Pe piața titlurilor de stat, randamentul obligațiunilor pe zece ani a crescut cu 13 puncte de bază față de închiderea anterioară, de 7,22%, iar în cursul dimineții a atins 7,42%, arată datele Investing.com citate de ZF. Nivelul rămâne sub vârful de 7,84% din ultimele 12 luni. Bursa de la București nu a preluat tensiunea: indicele BET câștiga 0,9% în jurul orei 11:00.

Optimismul oficial a durat o ședință

Luni, în prima zi de tranzacționare după ce S&P a menținut vineri seară ratingul României la BBB-, ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă, Ministerul Finanțelor a raportat randamente în scădere cu 10–20 de puncte de bază. La o licitație cu cereri de 1,25 miliarde de lei, statul a atras 532 de milioane de lei, la un randament de 6,98%. Nazare a avertizat el însuși: „Nu trebuie însă să judecăm succesul după o singură ședință de piață.” A doua zi, piața i-a dat dreptate.

Ministrul a mai spus că „perspectiva rămâne negativă, deci riscul nu a dispărut” și că „următorul test este deja foarte clar: bugetul pentru 2027”. Potrivit lui, ponderea investitorilor nerezidenți în titlurile de stat a scăzut la aproximativ 17%, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.

Cine plătește dobânzile mai mari

Statul se împrumută continuu ca să refinanțeze datoria și să acopere deficitul. Nazare a explicat luni mecanismul: când randamentele scad, „scade treptat și costul noilor împrumuturi”. Logica funcționează și invers, iar marți a funcționat invers.

România nu are un guvern cu puteri depline din luna mai, notează ZF, iar S&P avertizează că blocajul politic poate aduce retrogradarea. Analiștii CFA România văd pentru 2027 o creștere economică de cel mult 0,5%, un deficit de 6% și un euro de 5,4–5,5 lei, potrivit aceleiași publicații.

Pentru cei cu rate în euro sau cu importuri de plătit, fiecare ban în plus la curs se vede imediat. Pentru buget, efectul vine mai lent, la fiecare licitație de titluri de stat. Testul indicat chiar de ministru rămâne bugetul pe 2027, iar România intră în discuția despre el fără un guvern cu puteri depline.