AUR refuză Guvernul Niculescu: „Noi cerem alegeri anticipate”

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a explicat de ce un vot „pentru” ar fi o capcană: „Nu cred că rezistă mai mult de 6 luni de zile un astfel de guvern, ceea ce înseamnă un lucru extrem de grav. În loc să ne lansăm acum în alegeri anticipate și, probabil, în două luni de zile să avem, totuși, un nou Parlament și un nou guvern, o să ne lansăm în alegeri anticipate probabil peste 8 luni, 9 luni de zile, ceea ce va fi și mai grav”. Piperea a lăsat deschisă o singură alternativă: „dacă se vrea evitarea unor alegeri anticipate, atunci singura soluție este ca AUR să fie cooptat la guvernare”.

Guvernul pe care nu-l vrea nimeni, dar îl votează toți

Uitați-vă cum arată „majoritatea” pe care o caută Cotroceni. PNL se declară deschis să voteze învestirea, dar nu vrea să guverneze alături de PSD. UDMR e dispusă să voteze guvernul fără să intre în el, cu condiția ca AUR și S.O.S. România să nu fie în Executiv, potrivit Antena 3. Pe scurt: toată lumea votează, nimeni nu-și asumă. E un guvern-paravan, cu partide care vor puterea fără răspunderea ei.

România stă fără un guvern cu puteri depline din mai, de când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Pentru învestire sunt necesare cel puțin 233 de voturi. Premierul desemnat reia luni negocierile, cu grupul minorităților, USR și PACE, iar joi ar urma să depună programul de guvernare în Parlament, potrivit unor surse politice citate de Realitatea.

Iar alegerea omului spune totul. Luca Niculescu nu e un politician care a câștigat ceva în fața alegătorilor. E diplomat, fost ambasador în Franța între 2016 și 2022, din 2022 secretar de stat în Ministerul de Externe, unde coordonează aderarea la OCDE. Nicușor Dan l-a prezentat drept „persoana care are cele mai mari șanse să întrunească o majoritate” și a adăugat garanția care contează pentru el: un guvern Niculescu „va respecta țintele financiare și toate angajamentele pe care România și le-a asumat”. Angajamente față de cine? Nu față de alegători, care n-au fost întrebați nimic.

Ce spune Constituția și de ce contează cine ține cheia

Articolul 89 din Constituție e clar: președintele „poate să dizolve Parlamentul” dacă acesta nu a acordat votul de încredere în 60 de zile de la prima solicitare „și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”. Cuvântul-cheie e „poate”. Nu „trebuie”. Chiar dacă guvernele cad unul după altul, decizia de a-i lăsa pe români să voteze rămâne în mâna lui Nicușor Dan. Un președinte care ar vrea cu adevărat să iasă din criză ar spune public de pe acum că, dacă Niculescu cade, urmează anticipatele. În declarația de desemnare, Nicușor Dan n-a spus asta. Strategia Cotroceniului se vede: mai câștigăm o lună, mai câștigăm două.

George Simion a avertizat, într-un interviu pentru Politico citat de Antena 3, că AUR va cere suspendarea președintelui dacă acesta refuză anticipatele după un eșec al Guvernului Niculescu.

Cine profită de amânare

Răspunsul e în sondaje. Potrivit unui sondaj Poll/Int publicat pe 8 octombrie, AUR conduce detașat cu 36,4%, urmat de PNL cu 22,4% și PSD cu 17,9%. Încă din iulie, un sondaj Avangard arăta că 49% dintre români consideră că ar trebui organizate alegeri anticipate.

Cu asemenea cifre, fiecare lună de amânare e o lună câștigată de coaliția care pierde. PSD, PNL și UDMR nu caută stabilitate, caută timp și speră că oamenii vor uita. Prețul îl plătesc românii: cinci luni fără guvern cu puteri depline, cu instituții care au nevoie de rectificare și fără buget pe anul viitor, cum recunoaște chiar Nicușor Dan.

AUR a ales calea cinstită: un singur răspuns, de la începutul crizei până azi. Un vot pentru Niculescu doar amână anticipatele. Următorul pas e votul de învestitură din Parlament. Acolo se va vedea, nominal, cine a ales să mai prelungească agonia coaliției.

Surse: Realitatea.net (11.10.2026); Aleph News (5.10.2026); Antena 3 (7 și 8.10.2026); Euronews România, sondaj Poll/Int (8.10.2026); Radio România Actualități, sondaj Avangard (27.07.2026); Știripesurse (7.10.2026); Constituția României, art. 89.