Legea nr. 41/1994 privind organizarea SRR și SRTv spune la articolul 3 că televiziunea publică are „obligația să asigure, prin întreaga activitate, pluralismul, libera exprimare a ideilor și opiniilor, libera comunicare a informațiilor”. Tot legea, la articolul 19, stabilește că 8 din cei 13 membri ai Consiliului de Administrație sunt propuși de grupurile parlamentare, „potrivit configurației politice și ponderii lor în Parlament”, unul de președintele României și unul de Guvern.
„Starea Nației” e o producție pusă gratuit la dispoziția TVR, iar despre clauzele contractului Pătraru a spus în martie, pentru Paginademedia, că dacă televiziunea îi cere să scoată ceva, „n-am de ce să nu accept lucrul ăsta, că oricum n-o să-l respect”. Omul care cere acum publicului „să acționeze” anunța atunci că nu va respecta o clauză care îl privea pe el.
Cine decide ce auzi la televiziunea pe care o plătești
Scandalul nu e despre Monica Ghiurco. E despre cine ține cheia studioului. Adriana Săftoiu a fost numită la șefia TVR la propunerea Guvernului Bolojan, iar în martie, când ea conducea TVR, Pătraru s-a întors pe post, după opt ani. Între timp, Curtea Constituțională a invalidat hotărârea Parlamentului de instalare a conducerii, iar Sorina Matei, propusă de AUR, a preluat interimar postul pentru 60 de zile. Pătraru însuși a citat reacțiile din online: „Aha, a luat AUR conducerea, s-a deschis robinetul pentru auriști!”. Abia după schimbarea conducerii, eticheta „extremist” a devenit, pentru Pătraru, criteriul după care se decide cine are voie să-i ia interviu unui lider AUR.
Iar studioul îl plătesc toți românii. Legea 41/1994 prevede la articolul 41 că fondurile TVR se aprobă prin legea bugetară anuală, iar cheltuielile salariale reprezintă aproximativ 81% din buget, potrivit declarațiilor din martie ale Adrianei Săftoiu, citate de EVZ. Plătesc și alegătorii AUR, ai căror lideri, în viziunea unui realizator de pe postul public, apar la TVR ca să fie arătați, cum a spus el despre Simion, „așa cum este, gol”.
AUR a pus problema direct: „Nimeni nu este obligat să fie de acord cu George Simion sau Dan Dungaciu. Dar niciun comentator nu are autoritatea de a decide că simpla lor participare la o emisiune reprezintă o încălcare a standardelor jurnalistice.” Și mai departe: „Eticheta «extremist» nu este un substitut pentru argument. Repetarea ei nu transformă acuzația în probă.” Partidul afirmă că liderii săi au fost excluși ani la rând din dezbaterile TVR și cere un singur lucru: „AUR nu solicită întrebări comode pentru George Simion sau Dan Dungaciu. Solicită tratament egal.”
Cine profită de pe urma unui cordon sanitar la TVR? Cei care au avut ani la rând monopolul pe microfonul public și care descoperă problema pluralismului abia când îl pierd. Cine pierde? Telespectatorul care plătește și care are dreptul, prin lege, să audă toate opiniile, nu doar pe cele aprobate de un realizator.
Interimatul Sorinei Matei e de 60 de zile, iar conducerea definitivă a TVR rămâne de votat în Parlament. Până atunci, întrebarea Monicăi Ghiurco a rămas fără răspuns: ce text de lege ar fi încălcat?
Surse: Gândul și Știripesurse (comunicatul AUR, 9.10.2026), HotNews și Cotidianul (declarațiile Pătraru și Ghiurco, 9.10.2026), Paginademedia (16.03.2026), Legea nr. 41/1994 (legislatie.just.ro), EVZ (17.03.2026).
Comentarii
Încă nu există comentarii la acest articol. Scrie tu primul.