AUR cere MAE să apere școlile în limba română din Ucraina înaintea votului de la Kiev

„Dacă se votează în forma actuală, pe 12 octombrie, putem să ne luăm adio de la limba română în comunitatea românească din Ucraina”, a declarat Cristina Dumitrescu, într-un apel lansat de Ziua Educației. Senatoarea cere consultări urgente cu asociațiile românești, negocieri bilaterale și amendarea textului, iar comisia pe care o conduce se oferă să trimită amendamente. Ea observă că reprezentanții minorității maghiare au negociat „săptămâni în șir” cu experții ucraineni și „sunt cumva mulțumiți de forma actuală”.

Ce prevede proiectul 16119

Potrivit RBC-Ucraina, citată de Rador, proiectul se aplică limbilor minorităților care sunt limbi oficiale ale UE, deci și limbii române, iar ucraineana rămâne limba de stat în educație. O școală poate primi statutul de instituție a unei minorități naționale dacă cel puțin 50% plus unu dintre elevi învață în limba acelei minorități. Ministerul Educației de la Kiev estimează că pragul ar privi 149 de școli, circa 1,2% din total. Părinții a cel puțin două treimi dintre elevii unei clase pot cere mai multe materii predate în ucraineană.

Proiectul a fost negociat cu Budapesta. Babak a declarat pentru The New Voice of Ukraine că adoptarea lui este condiția pusă de Ungaria pentru a nu mai bloca deschiderea a două clustere de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE. El a mai spus că pragul a fost ales și pentru școlile în care învață, în clase separate, elevi maghiari și români.

Asigurările de la Cotroceni

Pe 27 august, Nicușor Dan spunea că a „reprimit asigurări” de la omologul ucrainean că, după reforma educației, „școlile românești nu vor avea de suferit” și că reforma va fi aplicată „în toamna anului viitor”. Între timp, Ungaria și-a negociat condițiile înaintea votului. În sursele consultate de ReperAzi nu apare, până marți, o poziție publică a MAE sau a Cotroceniului despre proiectul 16119.

MAE a reacționat în septembrie la un caz concret: clasa I cu predare în limba română din Orlivka (fost Cartal), regiunea Odesa, închisă după patru zile de funcționare. Ministerul a anunțat atunci demersuri la București și la Kiev și a transmis că educația în limba română este „în mod constant o prioritate” în dialogul bilateral.

De ce contează săptămâna viitoare

Potrivit AFP, Ucraina și Republica Moldova ar putea deschide noi capitole de negociere cu UE chiar săptămâna viitoare, dacă Rada adoptă reformele cerute. Pentru Kiev, legea deblochează parcursul european. Pentru românii din Ucraina, forma finală a textului decide câte școli își păstrează statutul. Potrivit lui Babak, Rada intenționează să dezbată proiectul în săptămâna care începe pe 12 octombrie.