2,86 miliarde pentru drone. Pentru copiii săraci, Bruxelles vrea să taie garanția

În aceeași zi, miercuri, 14 octombrie, Comisia Europeană a anunțat că trimite Ucrainei 2,86 miliarde de euro pentru drone, rachete și apărare aeriană, iar organizația Salvați Copiii a arătat că aproape o treime dintre copiii României, 32,4%, trăiau în 2025 în risc de sărăcie sau excluziune socială. Tot raportul avertizează că propunerile Comisiei pentru viitorul buget al UE ar elimina obligația a 11 state membre de a pune deoparte cel puțin 5% din Fondul Social European Plus (FSE+) pentru copiii săraci.

Pe scurt: pentru front, banii se găsesc. Pentru plasa de siguranță a copiilor, Bruxelles-ul scoate obligația din regulament.

Ce arată raportul

Cei 32,4% din 2025 sunt cea mai mică pondere din ultimii zece ani, după 41,5% în 2021 și 2022, 39% în 2023 și 33,8% în 2024, potrivit datelor Salvați Copiii preluate de Digi24. România rămâne însă printre țările din UE cu cele mai ridicate niveluri. La nivelul Uniunii, 19,2 milioane de copii erau în această situație în 2025, puțin mai mulți decât în 2019, deși ținta pentru 2030 e scoaterea din sărăcie a cinci milioane.

Sărăcia se vede direct în școală. „2 din 10 elevi din familiile înstărite au rezultate slabe la citire (20,6%), în timp ce 7 din 10 elevi vulnerabili se află în această situație (70,6%)”, arată analiza, pe baza datelor PISA 2025. La matematică, 24,1% din variația scorurilor elevilor români se explică prin statutul socioeconomic, față de media de 12% din țările OCDE. Iar creșele au crescut aproape numai la oraș: în 2024, mediul rural avea 3.405 locuri, iar cel urban 31.913.

Documentul: plasa pe care Comisia vrea s-o scoată

Obligația există azi, negru pe alb, în Regulamentul (UE) 2021/1057 privind FSE+: statele în care, în perioada 2017–2019, rata copiilor expuși riscului de sărăcie a depășit media Uniunii „alocă cel puțin 5 %” din resursele FSE+ pentru combaterea sărăciei copiilor. Un memorandum al Guvernului din 2021 spune explicit că România „se încadrează” în această categorie.

Prin urmare, regula pe care Comisia propune s-o elimine pentru 11 state e una care lucrează și pentru copiii români. Salvați Copiii cere nu doar păstrarea ei, ci extinderea la toate statele și 10% acolo unde sărăcia copiilor depășește media europeană. „O plasă de siguranță nu trebuie eliminată pentru că și-a îndeplinit rolul, mai ales atunci când copiii au nevoie de ea”, a declarat Luz Larosa, director interimar al Save the Children.

Unde se duc banii Bruxelles-ului

Cele 2,86 miliarde de euro anunțate miercuri fac parte dintr-un împrumut de 90 de miliarde pentru Ucraina în 2026–2027, din care, orientativ, 60 de miliarde pentru apărare, potrivit Comisiei, citată de Gândul. Din 2022, UE și statele membre au dat Ucrainei 231,5 miliarde de euro. Pentru combaterea sărăciei copiilor, raportul Salvați Copiii numără la nivel european aproximativ 9,6 miliarde de euro, inclusiv contribuțiile statelor.

Sunt instrumente diferite, dar ordinea priorităților e aceeași: Bruxelles-ul are mereu bani urgenți pentru război, iar pentru copiii săraci vine cu o propunere de buget din care obligația dispare.

Și Guvernul? Mulțumiri la ambasadori

Tot miercuri, premierul interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit la București cu ambasadorii statelor UE și cu reprezentantul Comisiei. Potrivit comunicatului Guvernului, le-a mulțumit pentru „colaborarea și sprijinul constant”, a prezentat măsurile de echilibrare a bugetului și a vorbit despre securitatea la Marea Neagră. Despre copiii săraci și despre garanția de 5% pe care Comisia vrea s-o scoată, comunicatul nu spune nimic.

Tăcerea costă. FMI estimează pentru România o contracție a economiei de 0,5% și o inflație medie de 8,2% în 2026, potrivit Bursa. Austeritatea lui Bolojan și scumpirile lovesc din plin casele cu copii, iar exact atunci Bruxelles-ul propune să scoată singura condiție care obligă statul să cheltuie pe ei.

Cine plătește

Pentru familia românească, socoteala e simplă. Copilul din familie săracă iese mult mai slab la citire și la matematică, la sat are creșă mai rar și depinde de programe pe care Bruxelles-ul nu le mai vrea garantate. Câștigă cine vrea un buget european cu mai puține condiții pentru familii și mai mult loc pentru alte priorități, și un guvern care raportează la ambasade doar cifra deficitului.

Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii România, avertizează că, în bugetele trecute, „intervențiile axate pe prevenție, deși sunt mai eficiente și mai puțin costisitoare, tind să fie neglijate”. Un stat suveran nu lasă soarta copiilor lui la un paragraf din bugetul Comisiei. Negocierile pe bugetul UE 2028–2034 sunt testul: ori Guvernul apără cei 5% pentru copiii români, ori semnează din nou ce i se pune în față.

Surse: Salvați Copiii, raport preluat de Digi24 (14.10.2026); Regulamentul (UE) 2021/1057 privind FSE+, art. 7 (EUR-Lex); Memorandumul Guvernului privind Garanția pentru copii (SGG, 2021); Comisia Europeană, citată de Gândul (14.10.2026); comunicatul Guvernului, citat de Gândul (14.10.2026); FMI, World Economic Outlook, citat de Bursa (13.10.2026).